Sărbătorim 8 martie?

Citind prin bloguri am observat câteva care erau profund contrariate de sărbătorirea zilei de 8 martie, având în vedere că adevărata zi a femeii creştine se cuvine a fi sărbătorită în „duminica mironosiţelor”. De parcă femeia cu adevărat creştină, se dă la chefuri cu mâncăruri, băuturi, muzică, dans, antren şi voie bună în perioada postului.

Aşa este, ca sărbătoare creştină avem Duminica Mironosiţelor şi Buna Vestire, dar nu văd nimic rău în a nu întoarce spatele când cineva îţi întinde o floare.

https://i0.wp.com/3.bp.blogspot.com/_VnnXOpScZN0/SwcBut1HSTI/AAAAAAAACJ0/qOLqSg7xu3c/s1600/batran+cu+flori.jpg

Hai să fim realiste, 8 martie se rezumă la o floare şi un mulţumesc din partea soţului,  copiilor şi colegilor.

Dacă e mai mult de atât, înseamnă că nici nu şi-a propus, persoana în cauză, să ţină postul.

Uneori stau şi mă gândesc în nimicnicia mea de ce ne opintim în nimicuri dificile.

De ce vrem mereu să schimbăm pe alţii, când schimbarea trebuie să o facem în noi?

Era odată un bărbat care şedea la marginea unei oaze la intrarea unei cetăţi din Orientul Mijlociu. Un tânăr se apropie într-o bună zi şi îl întrebă:

– Nu am mai fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?

Bătrânul îi răspunse printr-o întrebare:

– Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?

– Egoişti şi răi. De aceea mă bucur că am putut pleca de acolo.

– Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.

Puţin după aceea, un alt tânăr se apropie de omul nostru şi îi puse aceeaşi întrebare:

– Abia am sosit în acest ţinut. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?

Omul nostru răspunse cu aceeaşi întrebare:

– Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?

– Erau buni, mărinimoşi, primitori, cinstiţi. Aveam mulţi prieteni acolo şi cu greu i-am părăsit.

– Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.

Un neguţător care îşi aducea pe acolo cămilele la adăpat auzise aceste convorbiri şi pe când cel de-al doilea tânâr se îndepărta, se întoarse spre bătrân şi îi zise cu reproş:

– Cum poţi să dai două răspunsuri cu totul diferite la una şi aceeaşi întrebare pe care ţi-o adresează două persoane?

– Fiule, fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă. Acela care nu a găsit nimic bun în trecut nu va găsi nici aici nimic bun. Dimpotrivă, acela care a avut şi în alt oraş prieteni va găsi şi aici tovarăşi credincioşi şi de încredere. Pentru că, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decât ceea ce ştim noi găsi în ei.” -(Bruno Ferrero)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s