Patimile lui Hristos-Vinerea Mare

În Sfânta şi Marea Vineri se prăznuiesc sfintele, mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţetul, piroanele,suliţa, şi înainte de toate Crucea şi moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi.


Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El, după cum ne informează Sinaxarele Triodului – în Sfânta şi Marea Vineri.

Aceste patimi sunt puse în corespondenţă cu săvârşirea păcatului strămoşesc, de către Adam şi Eva. Prin pătimirea de bunăvoie a Mântuitorului şi Domnului nostru Iisus Hristos, se desfiinţează blestemul păcatului. Acest paralelism este explicat atât în Sinaxarele Triodului, cât şi în textul Prohodului Domnului, care se cântă la Denia Prohodului, din Vinerea Mare.

Astfel, sinaxarele precizează că „Băutura amară pe care a gustat-o Hristos preînchipuia gustarea lui Adam”; „Crucea reprezenta pomul din rai”; „Coasta împunsă preînchipuia coasta lui Adam din care a fost făcută Eva, prin care a venit călcarea poruncii”; „Suliţa arată că îndepărtează de la mine sabia cea de foc”; „Apa din coastă este icoana botezului” ş.a.

La Prohod se cântă:
„A adormit Adam
Şi din coasta lui îşi scoase moarte;
Tu dormind acum, Cuvinte-al lui Dumnezeu,
Lumii viaţă izvorăşti din coasta Ta.”
„Ca un pelican,
Te-ai rănit în coasta Ta, Cuvinte,
Şi-ai dat viaţă l-ai Tăi fii, care au murit,
Răspândind asupra lor izvoare vii.”
„Coasta Ţi-au împuns,
Mâinile Ţi-au pironit, Stăpâne;
Şi cu rana Ta din coastă ai vindecat
Ne-nfrânarea mâinilor strămoşilor.”
„Sub pământ apui
Cela ce-ai făcut pe om cu mâna,
Ca pe oameni să-i înalţi din căderea lor,
Cu puterea Ta atotputernică.”
Astfel, sfintele slujbe din această săptămână, culminând cu cele din Vinerea Mare, ne înfăţişează în toată amploarea milostivirea cea mare a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a smerit întru totul, primind toate cele necuvenite şi dureroase, spre mântuirea noastră.
Concentrându-ne asupra versurilor Prohodului Domnului, observăm o posibilă grupare a lor, cu reveniri concentrice, asupra persoanelor sfinte din preajma Mântuitorului, asupra Domnului şi a semnificaţiei Crucii şi a Morţii Domnului. Cel mai mult ne înfioară plângerea Maicii Domnului:
„Vărsând râu de lacrimi
Peste Tine, Doamne,
Cea Curată, ca o maică, a glăsuit:
Oare cum Te voi îngropa, Fiul meu?”
„Vai, Lumina lumii!
Vai, a mea Lumină!
O, Iisuse-al meu! O, Fiule preadorit!
Cu amar striga Fecioara şi jelea.”
„Maica Ta acum
Varsă râuri de lacrimi, Hristoase,
Şi-a strigat când Te-a văzut cu trupu-n mormânt:
Înviază, Fiule, precum ai spus!”
„Doamne, Maica Ta,
Pironit văzându-Te pe Cruce,
De amară întristare, sufletul ei
S-a pătruns de cuie şi de sabie.”
„Maica Ta văzând
Adăparea Ta cu fiere, Doamne,
Cel ce eşti dulceaţa lumii noastre întregi,
Faţa ei cu-amare lacrimi a udat.”
„Primăvară dulce,
Fiul meu preadulce,
Frumuseţea unde Ţi-a apus?”
Mântuitorul îi răspunde Maicii Sale:
„Nu mai plânge, Maică,
Pe Adam şi Eva
Ca să-i slobod, Eu sufăr.”
Despre suferinţa şi tânguirea Maicii Domnului la Cruce citim în alcătuirea lui Simeon Metafrastul, care prezintă „Tânguirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu atunci când a îmbrăţişat cinstitul trup al Domnului nostru Iisus Hristos”. Paginile sfâşietoare nu reprezintă decât un strop al suferinţei fără grai a Maicii, transpusă în cuvinte inspirate. Preasfânta Fecioară înţelege rolul profund al acceptării Crucii de către Fiul ei şi crede în El până la capăt, aşteptând Învierea Sa din morţi, cea înainte-vestită.
„Acesta e motivul, preadulce Iisuse, pentru care magii veniţi în Betleem Ţi-au adus Ţie Celui abia născut nu numai aur ca unui împărat şi tămâie ca unui Dumnezeu, ci şi smirnă ca unui mort. Acesta este motivul pentru care sabia va trece prin inima mea, cum a proorocit Simeon. (…) Ci Tu acum fără suflare eşti între cei morţi şi cercetezi cele mai dinăuntru ale iadului, iar eu respir aerul şi sunt între cei vii. Şi nu înţeleg pentru care lucru ai fost omorât. Căci virtutea Ta a acoperit cerurile, potrivit lui Avacum, şi acum zaci fără chip, Tu Cel frumos între fiii oamenilor. (…) O, negrăită iconomia Ta, Stăpâne! Cine Te va lăuda după vrednicie pe Tine? Cine Te va plânge după cuviinţă ca pe un mort? Dar zideşte-Ţi în trei zile, precum ai zis, templul (trupul) pe care Tu Însuţi l-ai dărâmat…” (În „Trei Vieţi bizantine ale Maicii Domnului, Sibiu, 2001)

Un alt aspect subliniat de-a lungul Prohodului priveşte „reacţia” elementelor naturii la evenimentele Răstignirii şi Morţii Domnului. Căci soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat şi pietrele s-au despicat (Matei 27, 51).
„Doamne, ai apus
Şi cu Tine-a soarelui lumină;
Iar făptura de cutremur cuprinsă-a fost,
Făcător al tuturor vestindu-Te.”
„Ai apus în trup,
Sub pământ, nestinsule Luceafăr;
Şi acesta neputând vedea soarele,
În amiază-zi, el s-a întunecat”.
„Întreaga făptură
Recunoaşte-n Tine:
Împărat adevărat, pe pământ şi-n cer,
Deşi în mormânt Te-ncui, Hristoase-al meu.”

Un alt aspect indică uimirea cetelor îngereşti la vederea Domnului mort pe Cruce.
„Spaimă ia pe îngeri
De grozava-Ţi moarte,
O, Făcător a toate!”
„Cereştile cete,
Mort întins, pentru noi,
Te-au văzut, Stăpânul meu, şi s-au spăimântat
Şi cu aripile s-au acoperit.”
„Bucurie, Doamne,
Fiind îngerilor,
Întristare lor acum le-ai pricinuit,
Cu trup mort, ca pe un om, văzându-Te.”

Sunt pomenite şi persoanele care au rămas în preajma Mântuitorului şi nu L-au părăsit, nici la Cruce, nici la îngropare, precum femeile mironosiţe, Iosif din Arimateea, Nicodim, condamnându-se totodată trădarea lui Iuda. Nu este uitat nici soldatul de lângă Cruce, care a crezut că Hristos e Fiul lui Dumnezeu, dar nici Pilat, cu hotărârea sa nedreaptă.

„Fericitul Iosif
Trupul ce dă viaţă,
Al lui Hristos, îngroapă.”
„Vin cu mir să-L ungă,
De mir purtătoare,
Pe Hristos, Mirul Ceresc.”
„Curse de ciulini sunt
Căile lui Iuda
Celui nebun şi viclean.”

Există şi precizări strict dogmatice, în versurile Prohodului. Învăţături dogmatice, cântate pe melodiile sfâşietoare specifice, în lumina lumânărilor, cu aşteptarea Învierii Domnului:

„Iisus, Viaţa,
Gustând moarte acum,
Pe toţi oamenii de moarte i-a izbăvit
Şi viaţă tuturor le-a dăruit.”
„Cu moartea pe moarte
O omori Tu, Doamne,
Cu sfânta Ta putere.”
„Fiule din Tatăl,
Împărat a toate,
Cum ai primit patima?”

Mare parte din aspectele amintite sunt prezentate şi iconografic: Icoana Răstignirii cuprinde, spre exemplu, un craniu uman aflat în interiorul dealului Golgota. Se spune că este vorba despre căpăţâna lui Adam, peste care a picurat sângele Domnului de pe Cruce. „Aşadar, acolo unde era stârvul, acolo s-a aşezat vulturul Hristos, veşnicul Împărat. Noul Adam a tămăduit prin lemn pe vechiul Adam, ce căzuse prin lemn”, explică sinaxarul Vinerii Mari.
O altă Icoană, a Maicii Domnului îndoliată, lângă Crucea Domnului răstignit, este foarte răspândită în tradiţia ortodoxă, vorbind de la sine despre strigătul de durere al Maicii şi despre sabia care i-a trecut prin inimă, fapt profeţit de către Dreptul Simeon, încă de la întâmpinarea Pruncului Iisus la templu.

Mai presus de orice analiză, însă, prezenţa noastră, de creştini ortodocşi, la biserică, la slujbele din Săptămâna Mare – în care ne aflăm deja – culminând cu prohodirea Domnului, ne va picura în suflet şi învăţăturile întăritoare de credinţă.
Ca mai apoi, în tăcerea din Sâmbăta Mare să aşteptăm şi noi, cu toţi, Învierea Domnului, pe care L-am primit prin Sfânta Împărtăşanie.

©Mirela Sova publicat in MONITOR Lacasuri Ortodoxe 11/2010

sursa:http://stiri.lacasuriortodoxe.ro/sfinti-si-sarbatori/2724-vinerea-mare-un-fel-de-invitatie-la-slujbele-saptamanii-mari.html

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s