Din pelerinajele de pe muntele Athos

Mănăstirea Sfântul Pavel

Intemeietorul ei este Sf. Pavel (fiu de împărat) retras aci cu câtiva călugări în sihăstrie fiind locuri de mare liniste. Pavel a fondat M-rea si a
stat ca Egumen 45 de ani, fiind chemat la Constantinopole pentru oarecare pricini împărătesti, a murit pe drum, în corabie. Fiind în vârstă de 110 ani. După ce a ajuns corabia la Constantinopole, crestinii Tarigrădeni, i-au luat sf. trup si l-au îngropat cu mare cinste ca unul ce era fiu de împărat. Mai târziu arabii au jefuit-o însă a fost zidită din temelie din marmură cioplită, de Ioan Constantin Basarab si Constantin Brâncoveanu (domnul Tării  Românesti). Stefan Vodă, fiul lui Bogdan la
1501 i-a zidit aghiasmotarul, de la Brâncoveanu avea anual 4000 piastri, iar de la Banul Barbu si Radu câte 2000 anual piastri. Neagoe Vodă i-a zidit turnul, iar Matei Basarab cu sotia sa d-na Elena au dat sume mari de bani, închinându-i si M-rea Jitianu din judetul Dolj. Iar Dabija Vodă, cu sfatul tării i-a închinat la 1664 Februarie 19, M-rea Todireni.
Mai are si două icoane făcătoare de minuni si o bucată din trestia pe care i-a dat-o în mână Mântuitorului spre batjocură Irod. Aci se află o
cutie de argint cu darurile care le-au adus magii Domnului la Vitleem: aur, smirnă si tămâie, 14 bucăti aur, 62 bucăti smirnă si tămâie însirată pe sârmă.
Părticele din sf. moaste de la Constantin cel Mare, Sf. Silvestru, Sf. Haralambie, Sf. Trifon, capul Sf. Teodor Stratilat, piciorul Sf. Grigore Teologul si altii. Pe mosia acestei M-ri se mai află multe schituri printre care: schitul româresc Lacu cu hramul Sf. Dimitrie în care vietuiesc
ca la 70 călugări români.

MÂNĂSTIREA SIMONOS PETRA

A fost zidită prin minune pe la mijlocul sec, XIV-lea. Cum ? Stând la rugăciune cuviosul Simeon, ctitorul ei; O stea s-a lăsat din cer în noaptea de Crăciun, arătând locul unde trebue să zidească M-rea. De aceea s-a numit noul Bethleem.
Un inger s-a coborat din cer cu o sfoara, si apucand sfantul de un capat si ingerul de celalalt capat au inconjurat stanca si au tras retezand varful stancii pentru a se putea construi manastirea. Cuviosul Simeon a venit în
Sf. Munte pe la 870, pustaicindu-se într-o pesteră care se vede si astăzL In 1334 regele Sârbilor Ioan Ugles a reînoit-o si înbogătit-o cu daruri scumpe. După un timp M-rea a fost jefuită de Arabi un alt cuvios tot Simeon a reînoit-o fiind ajutat de împăratul Bizantin Andronie-cel-mare, al cărui fiu Ioan, a vietuit în M-re necunoscut de nimeni ca grădinar. La

1581 a fost distrusă de foc. Vre-o 30 călugări se aruncară de pe stâncă pentru a se salva, dar si-au găsit moartea. Egumenul M-rei, Eugeniu, cu câtiva călugări, care scăpară, s-au retras în M-rea Xenofonte, de unde mai în urmă au revenit si au refăcut-o cu ajutoare bănesti din tara Românească. La (1593-1601), MihaiViteazul a ajutat-o cu bani (anual) si i-a trimes ca dar o evanghelie îmbrăcată în argint si poleită cu aur, precum si două cruci de lemn Sf. I-a închinat si M-rea sa din Bucuresti, cu Schitul ei: Besteleu din Arges si Isvoranul din jud. Buzău.Sf. moaste are: Mâna stângă a Mariei Magdalena. capul Sf. Modest, capul Sf. Pavel mărturisitorul, părticele de la Sf. Varvara, Sf. Evdochia, Sf. Trifon, Sf. Eftimie, Iacob Persul si Sf. Naum.

http://www.scribd.com/doc/2672990/manastirele-sfantului-munte-athos

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s