Medicii recomandă plimbări, eu propun drumeţie

Mai spun ei ceva şi de alimentaţia sănătoasă…, dar hai să combinăm plăcutul cu utilul.

Vremea plantelor, invitaţie la drumeţie!

Menta e cunoscuta prin calitatile sale deosebite, utile in profilaxia si terapia naturista a bolilor digestive, respiratorii si circulatorii Cercetatorii italieni au descoperit ca, in urma fierberii frunzelor de menta, se elibereaza peste 12 compusi chimici instabili volatili, care inhiba centrii agresivitatii. Acest efect s-a dovedit mult mai puternic in anotimpul rece, cand mucoasele duodenala si nazala permit o absorbtie mai rapida a compusilor respectivi.

Mai multe indicaţii pe  http://www.revistafelicia.ro/articol_1001786/cura_cu_ceai_de_menta.html

Cunoscut şi sub denumiri ca: iarba duhului, lămaioară sau iarba-cucului, cimbrişorul infloreste incepand cu luna mai pana in septembrie. De la el se folosesc florile (Flores Serpylli) sau planta cu frunze si inflorescente (Herba Serpylli), recoltate cu cutitul sau secera, evitandu-se tulpinile lignificate. Recoltarea se face in zilele insorite, spre amiaza, punandu-se la uscat, in strat subtire, in locuri umbroase si bine aerisite.Se pastreaza in saculeti de panza. Este indicat sa culegem noi insine o cantitate suficienta de amestec de flori si frunze ale tufei de cimbrisor, preferabil in perioada de inflorire a plantei. Punand la uscat acest amestec, vom avea la dispozitie, in tot restul anului, o sursa de arome placute si ingredientele de baza ale unor ceaiuri si bai vindecatoare. Putem afirma ca a venit vremea sa (re)descoperim aceasta planta, cunoscuta si utilizata inca de pe vremea stravechii civilizatii mesopotamiene.

Se mai spune ca “cine bea dimineata, in loc de cafea, o ceasca de ceai de cimbrisor va resimti curand efectul sau binefacator: o prospetime a spiritului, o senzatie placuta în stomac, lipsa tusei de dimineata si o stare generala buna “

Detalii pe –www.reteteculinare.ro/…/C/cimbrisorul/

Afinele sunt fructe specifice marilor inaltimi, ajung la maturitate de la sfarsitul lunii iulie pana in septembrie, avand coacere esalonata. Afinele dar şi zmeura, murele şi căpşunile conţin antioxidanţi şi substanţe antiîmbătrânire care protejează vasele sangvine de acţiunea dăunătoare a „colesterolului rău”.

Boli în care este utilizată: diaree, enterite, diabet, uremie, guta, reumatism, faringite.

S-a dovedit ca afinele scad presiunea sanguina, ca apara impotriva procesului de oxidare celulara si studii recente au demonstrat faptul ca afinele te ajuta sa scapi de grasimea din zona abdominala. Fă un shake de afine, mananca un iaurt cu afine sau adauga cateva afine in portia de cereale!

Ingrediente pentru shake de afine:

1. Afine – o ceasca
2. Ananas – jumatate de ceasca
3. Suc de afine – o ceasca
4. Iaurt cu fructe sau vanilie – un sfert de ceasca

Mod de preparare:

1. Pune afinele si bucatile de ananas intr-un blender.
2. Adauga sucul de ananas.
3. Adauga apoi iaurtul.
4. Amesteca totul in blender.

Oricine sufera de ochi iritati, incetosati sau obositi, poate beneficia de efectele vindecatoare ale afinelor. Aceste fructe previn bolile de ochi asociate cu hipertensiunea si glaucomul cauzat de diabet.

Afinele regenereaza celula hepatica si au rol hipoglicemiant (antidiabetic), fiind indicate in maladiile vasculare ale diabeticilor.

Un complex de trei factori: astringent, antiseptic si absorbtiv din fructe, intervine in dispepsii. Cura cu afine consta in consumul zilnic a 300-500 g afine proaspete sau 100 g afine uscate.

Cura cu afine consta in consumul zilnic a 300-500 g afine proaspete sau 100 g afine uscate.

Se pot face cure si cu suc de afine – randamentul de extractie este de 500 ml suc la 1 kg fructe -, consumat inainte de mese. Sucul se consuma cel târziu la 4-6 ore de la preparare – dupa acest interval, sucul se degradeaza si isi diminueaza proprietatile terapeutice).

„Experientele efectuate în laboratorul spitalului Sf. Bartholomeu i-au dovedit lui Bernstein ca un decoct de afine a sterilizat culturile de bacili Eberth, de bacili Gaertner si culturile de Escherichia coli în 24 de ore. Pentru ca decoctul nu este toxic si este o bautura antiseptica cu gust placut, el l-a recomandat în tratarea enteritelor acute si a afectiunilor t intestinale caracterizate prin erodarea mucoasei.”
Amatorii de sucuri de fructe vor avea deci o placere dubla consumând zilnic afine sub forma unei bauturi dulci, acidulate, deopotriva savuroasa si plina de calitati, pentru ca proprietatile fructelor se regasesc în suc.
Din boabele uscate se obtine un preparat folosit în tratarea diareii si colibacilozei: se fierb într-un litru de apa 25 pâna la 60 g afine uscate, timp de 45 minute. Se lasa apoi sa infuzeze timp de zece minute. Se strecoara. Se beau cinci cesti repartizate pe tot parcursul zilei.
Abatele Kneipp considera tinctura de afine drept „cea dintâi si cea mai indispensabila dintre toate tincturile farmaciei noastre”. Prepararea ei este atât de simpla încât ar fi într-adevar pacat sa nu încercati daca este cazul: se pun 100 g de fructe proaspete într-un litru de rachiu. Se lasa la macerat 15 zile. Se strecoara. Acesta este un leac puternic împotriva diareii. In privinta posologiei, sa ne lasam îndrumati de abatele Kneipp:
Doza este proportionala cu gravitatea simptomelor: cea mai mica este de 12 picaturi administrate oral pe o bucatica de zahar, doza medie urca la aproximativ 30 de picaturi, iar cea maxima la o lingura de preparat dizolvata în sase linguri de apa calda.”
Boabele nu sunt singurele care pot fi folosite pentru scaderea procentul de zahar din sânge: frunzele de afin, datorita unei substante pe care o contin, neomirtilina, au calitati hipoglicemiante. Se pun 30-40 g de frunze într-o cratita cu un litru de apa rece. Se fierb cinci minute. Se beau trei-patru cesti pe zi.

Uz extern

Tinctura de afine: Artault de Vevey „a folosit cu succes tinctura de afine la un diabetic si a obtinut vindecarea unei ulceratii cangrenoase a membrului prin badijonari cu un amestec de glicerina si tinctura.” (H. Leclerc)
Tinctura este recomandata si în leucoplazie (afectiune a mucoasei bucale), prin badijonari.
Angine, faringite, stomatite, margaritarel, afte bucale: 100 g
de boabe de afine uscate se fierb într-un litru de apa, pâna când lichidul scade la o treime. Se face gargara de mai multe ori pe zi.
în spalaturi, acest decoct se foloseste pentru tratarea unor eczeme. Sub forma de comprese se utilizeaza în tratarea hemoroizilor, iar sub forma de clisma, împotriva dizenteriei.-http://www.retete-online.com/retete/articole/_afinele.php

La noi în Maramureş le găsiţi pe Valea Vaserului.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s