La mulţi ani Dumitrilor şi Dumitriţelor!

Dumitru Fărcaș (n. 12 mai 1938, Groșii Băii Mari, jud. Maramureș) este un taragotist român de muzică folclorică și populară.

Face parte dintr-o familie cu tradiție muzicală; bunicul, tatăl și cei doi frați mai mari au cântat la fluier. Dumitru se familiarizează cu instrumentul și se înscrie la liceul de muzică în 1956. Din 1962 până în 1967 urmează cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi.

Fărcaș i-a ascultat în înregistrări difuzate la radio pe taragotiștii Luță Ioviță, Ion Murgu Bănățeanu, Iosif Milu etc. După absolvirea academiei clujene, învață autodidact taragotul, împrumutând unele tehnici din cele specifice oboiului.

Dumitru Fărcaș și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureșul” din Baia Mare.[1] În 1962 a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de cultură a studenților din Cluj-Napoca,[2] împreună cu care a obținut numeroase premii naționale și internaționale.

sursa:Dumitru Fărcaș – Wikipedia

Anunțuri

18 răspunsuri la „La mulţi ani Dumitrilor şi Dumitriţelor!

  1. Saru’mina!
    Ma intrebai intr-un comentariu la mine de geci de piele,catarame,motociclete…
    Dupa doua trinte cu motocicleta mi-a trecut.
    Nu-mi plac exagerarile.
    Pot sa ascult rock and roll,blues,jazz,etc.si fara sa fiu imbracat in piele,si fara motocicleta,si fara sa dau din cap ca timpitul pina pic in freza.Nu-mi plac solistii care se dezbraca pe scena,care beau pe scena sau se urineaza pe spectatori,nici cei care se arunca pe spectatori.Daca as fi eu in zona,in mod sigur ar trage un „hasas”(trinta) pe jos de l-ar lua cu targa.Prefer concertele cu public restrins care clar,cunosc muzica,iubesc muzica si o traiesc in mod decent.Si asta nu doar acum ca-s …mai vechi.Intotdeauna mi-a placut sa ascult muzica,nu urletele celor din jurul meu.Daca nu se poate altfel,atunci o prefer pe cea inregistrata in studio.E mai elaborata,mai curata si-ti lasa loc de trairi proprii,de meditatii.Vreau sa ma simt la fel cind ascult un blues,muzica usoara,concert simfonic ,muzica bizantina sau coruri de la manastirile noastre.Muzica presupune armonie,ori nu mi s-a intimplat sa gasesc armonie in dementa.
    M-am ambalat,scuze!
    Alexandru.

    • Întotdeauna am spus „est modus in rebus”!
      Dacă găsim măsura suntem pe drumul cel bun. Lasă-i în nebunia lor, că singuri se pun pe targă 😉
      Fără violenţă! 😆
      Sunt de acord cu tine „Vreau sa ma simt la fel cind ascult un blues,muzica usoara,concert simfonic ,muzica bizantina sau coruri de la manastirile noastre.Muzica presupune armonie,ori nu mi s-a intimplat sa gasesc armonie in dementa.”

  2. Pe vremuri,pentru faptul ca aveam plete trebuia permanent sa demonstrez ca sint altfel de cum se presupunea ca sint,de-aia ca purtam plete.
    Da,La multi ani! Dumitra,Dumitru,Mitrutu si tuturor in numele tuturor Sfintilor.
    Doamne Ajuta!

    • Controversată persoana lui Adrian Păunescu, dar dincolo de cei ce-l plac sau nu, de viaţa sa socială sau politică, ca poet nimeni nu poate să-i conteste valoarea, iar Cenaclul Flacăra a fost unul din cele mai bune lucruri care ni se putea întâmpla pe vremea comunismului şi care a lansat artişti şi piese de valoare.
      Să-i dea Dumnezeu sănătate!

    • Bine ai venit! Începusem să cred că nu este gustată muzica populară şi aşteptam să apară cineva căruia îi place Dumitru Fărcaş. Oare numai părinţii noştri şi oamenii de la sate îl apreciază la justa lui valoare?
      Mie îmi place şi naiul, taragotul, cimpoiul, la fel ca şi vioara, chitara, pianul…

  3. Pingback: In largul vietii « Gabriela Elena·

  4. Am ascultat un recital la care era acompaniat de Dl.Rohian la orga.
    O sala intreaga,plina ochi,nu respira decit cind se termina o piesa,dar si atunci era atit de greu sa convingi nodul din git sa faca loc valului de emotie.
    Au fost trei ore de durere cu lacrimi de tipat…,caci fericirea muzicii poate fi extrem de dureroasa.

    Altfel,pe vremuri locuiam in acelasi cartier,un om ca oricare altul,un om care stia sa raspunda la salut sau sa salute.Un om,care chiar daca nu mai e tinar,ne face pe toti sa ne simtim tineri,mai tineri.
    Un om.Dumitru Farcas!

  5. Imi place in special muzica instrumentala.Poate si pentru faptul ca,in tinerete mergeam la matusi la tara si cind era joc in sat venea „primasul”la vioara,”contrasul”la viola si „gordonasul”la contrabas si cintau de iti venea sa sari.Toate trairile,toate sentimentele,toata bucuria,tristetea sau ura curg prin miini in instrumente si se revarsa direct in suflet.Normal,imi place in mod special muzica din ardeal,banat si maramures.Cea olteneasca si moldoveneasca nu-mi spuneau mare lucru pina in urma cu citiva ani cind am fost la o nunta de mineri in Valea Jiului.La o asemenea nunta se cinta muzica din toata tara si nu numai.Erau doi tineri care au dansat cam o ora pe muzica olteneasca.Ce spectacol,ce fericire,ce revarsare de ritm,de dragoste,de bucurie.Ce miscari.Se mai luau din cind in cind in brate si se sarutau si continuau la unison,fara greseala,fara poticneli.Tineri,casatoriti de citiva ani,erau cu ei si doi copiluti.Cind au terminat ne-am ridicat cu nevasta-mea si i-am pupat pe amindoi.Din pacate la radio sau la TV nu este asemenea muzica.Cind sint dansuri populare,rar vezi asemenea bucurie de viata.O data in plus,am zis ca ma iubeste Dumnezeu,ca mi-a fost dat sa vad,sa aud,sa traiesc asa ceva.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s