Logica fricii/disperarii

Căsnicia lor are 11 ani, a trecut deja prin mai multe forme… solide. Tocmai când credeau că e mai închegată, au ajuns să se privească ca doi străini.

– Nu ziceai tu că, dacă avem un scop comun, restul nu mai contează?

– Da  iubit-o, dar vezi tu,  pe noi,  scopul ăsta ne-a robotizat.

– Mulţumesc, acum chiar mă simt ca o maşină de făcut…

– Nuuuu! Te rog, nu pronunţa cuvântul.

Brusc se aşternu o tăcere de oţel, iar privirile lor aruncau săgeţi adânci.

Şi totuşi, ea, îşi luă inima în dinţi şi rosti cu teamă:

– Te rog, nu ceda, să mai încercăm. Îmi doresc atât de mult acest copil…

–  Şi eu  iubito, dar până acum am urmat toate instrucţiunile şi tot degeaba. Care mai e probabilitatea de a reuşi?

– Nu aşa, hai să o luăm logic. Prima întrebare. Antecedente în familie, probleme ereditare?

– Adică?

– Adică, mama ta a avut copii?

– ?!!!

Anunțuri

17 răspunsuri la „Logica fricii/disperarii

  1. Amar…
    Desi replica finala e chiar caraghioasa, gustul cu care ramai pana la urma este tot amar.
    Nu, nu cred ca doi oameni care nu-si mai au nimic de transmis, ar trebui sa mai incerce sa faca copii. Copilul nu va rezolva problemele, din contra…
    Mi se pare chiar egoist sa concepi un copil cu acest scop.
    Ba, mai mult decat atat, cred ca doi oameni care nu se mai simt intr-o anumita conexiune, ar trebui sa-si faca curajul de a-si vedea de drumul lor propriu. Fiecare dintre ei are dreptul sa-si gaseasca fericirea.
    Din nefericire sentimente precum: teama, lasitate, comoditate, nesiguranta, lipsa de incredere in sine – toate astea au un cuvant greu de spus si… leaga doi straini.

    • Nu, nu cred că nu-şi mai au nimic de transmis. Cred doar că o astfel de problemă te trece prin toate furcile caudine si e nevoie de puţin umor ca să depăşeşti momentele tensionate. 😉

  2. El a fost doar al lui tata. 😆 Mama era plecată în vacanţă. Hai că a fost grozav finalul. Dar mama ei o fi avut copii?! 😀

  3. demenţial! iniţial m-am gândit că o să ne duci cu mintea la fertilizări in vitro şi cine ştie ce alte analize spectro-morfo-ştiu eu cum le-o mai zice… că tot nu înseamnă decât speranţe rupte şi privite prin microscop.
    de-men-ţi-al!
    se aude la baia mare cum se râde la braşov? 😆

  4. Cam asa e.Cind nu mai ai solutii care sa te avantajeze,pui intrebari idioate.

    In caz ca vrei sa mai vezi niste (PIIING) Pietre3 si sa mai asculti un pic de muzica,hai pe la mine.

    Saru’mina,
    Alexandru.

  5. Umor? Desfatare! Mi-a amintit o patanie: o prietena, intre pauze de refacere/(encore une fois), ii spune lui: ce zici de necazulOlgai? Noul ei prieten, are nevoie de ea doar o data pe luna, si atunci, foarte pasnic. Si ce-i cu asta, intreaba el? Aa, nimic, doar ca ea ar vrea sa stie macar inceputul!

  6. Pingback: BRAŞOV – PANORAMĂ DE LA TURNUL ALB (2) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s