ziua de 29 august zi de post aspru

Primele cuvinte de invatatura ale Sfantului Ioan Botezatorul au fost: „Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor” (Matei 3, 2).
Unii traduc grecescul metanoia – echivalentul romanesc al pocaintei – prin: schimbarea mentalitatii, a intentiilor, a atitudinilor. Alti autori, precum Anselm Grun, aprofundeaza semnificatia notiunii: „Metanoia, termenul grec pentru convertire, inseamna a „intoarce” capul (gandirea, mentalitatea), „a gandi in mod diferit”. A te converti inseamna a te intoarce catre/la Dumnezeu: intorcandu-ma catre Dumnezeu si indreptandu-ma catre El, imi regasesc fiinta autentica si eul meu adevarat. A te converti este o invitatie la a trai. Meta poate insemna si „in spate” (sau „dincolo de”, s.n.): atunci convertire poate insemna „a vedea indaratul (in adancul) lucrurilor”, „a-L vedea pe Dumnezeu in toate persoanele si in creatie”, „a-l recunoaste pe Dumnezeu, care ne vorbeste in evenimentele din fiecare zi”. Convertire inseamna, deci: a recunoaste esenta prezenta in persoane si in lucruri”.-
http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/taierea-capului-sfantului-ioan-botezatorul/taierea-capului-sfantului-ioan-botezatorul-de-post-72708.html

Acestui Sf. Biserica i-a consacrat cateva sarbatori importante: Soborul Sf. Ioan Botezatorul (7 ianuarie), Nasterea lui Ioan Botezatorul (24 iunie) si Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august).

La un mare ospat, cu mancaruri grase, cu vinuri si bauturi aromate, cu dansuri si alte desfatari, Salomeea, fiica Irodiadei, a castigat inima regelui, care i-a zis ca ii va da orice ii va cere, pana la o jumatate din imparatia sa. Fata fara minte a intrebat-o pe mama ei ce sa care, iar aceea, din pizma si ura, a cerut Capul Sfantului Ioan Botezatorul. Nebunul rege a ascultat pe fata, poruncind taierea capului sfantului, in inchisoare. Capul Sfantului Ioan a fost adus pe o tipsie (tava) si dat fetei, care l-a dat mamei sale.

Pentru ca se temea ca Sfantul Ioan Botezatorul ar putea invia, daca trupul ar fi fost ingropat alaturi de cap, nestiutorul Irod nu a dat ucenicilor decat numai trupul sfantului. Trupul sfantului a fost luat de ucenicii sai si dus in localitatea Sevastia, undeva in Cisiordnia de astazi, unde l-au si ingropat.

Se crede ca, mai tarziu, in jurul anului 360, imparatul roman pagan Iulian Apostatul ar fi ars ramasitele Sfantului Ioan Botezatorul. Din trupul sfantului nu ar mai fi ramas nearse decat numai un brat si un deget.

Sinaxarul din data de 24 februarie spune ca Irodiada, luand Capul Sfantului Ioan, a impuns cu un ac mare limba acestuia, care de atatea ori ii aratase pacatele. Capul Sfantului Ioan Botezatorul a fost ingropat de Irodiada in curtea casei sale, la mare adancime, in pamant, intr-un loc „ascuns si necinstit”.

Despre acest lucru stia numai Ioana, femeia lui Huza, economul lui Irod, amintita si in Evanghelia dupa Luca: „Ioana, femeia lui Huza, un iconom al lui Irod” (Luca 8, 3). Despre aceasta ni se spune ca slujea Apostolilor din avutul ei, pe cand acestia propovaduiau prin cetati. Potrivit traditiei crestine a Locurilor Sfinte, se crede ca Sfanta Ioana a dezgropat Capul Sfantului Ioan Botezatorul din curtea Irodiadei si l-a ingropat in Ierusalim, pe Muntele Eleonului – Muntele Inaltarii, intr-un vas de lut. Aici este locul care aminteste de Prima Aflare a Capului Sfantului, loc pe care astazi se inalta Manastirea ruseasca Sfantul Ioan Botezatorul.La multa vreme dupa aceasta, vrednicul Inochentie, aprinzandu-se spre viata cea monahala, a mers in Tara Sfanta. Ajuns pe Muntele Eleonului, el isi zidi aici o chilie smerita. Cand vru insa sa sape santul pentru a pune temelia unei mici bisericute, el dadu peste nepretuita comoara: Capul Sfantului Ioan Botezatorul. Nevoitorul a tinut Capul Sfantului in bisericuta sa. Cand s-a apropiat insa de trecerea la cele vesnice, spre a nu fi gasit si pangarit de paganii ce se inmultisera in zona, el il lua si il ascunse din nou in pamant, in acelasi loc.

A doua Aflare a Capului Sfantului Ioan BotezatorulCapul Sfantului Ioan Botezatorul s-a pastrat ingropat pe Muntele Inaltarii pana in vremea Sfintilor Imparati Constantin si Elena. In vremea Sfintilor Imparati, doi monahi nevoitori din Rasarit venira sa se inchine la Locurile Sfinte. Unuia dintre ei i s-a arata in vis Sfantul Ioan, care i-a descoperit cele cu privinta la Capul sau cel Sfant. Necrezand nici unul dintre cei doi, Sfantul Ioan li s-a aratat inca o data celor doua, la cateva zile distanta, zicandu-lea: „Toata necredinta si lenevirea lepadand-o, faceti ceea ce v-am poruncit.”

Se zice apoi ca cei doi au luat Capul Sfantului si l-au pus intr-un sac de piele de camila, purtandu-l cu ei pe unde calatoreau. Imprietenindu-se pe cale cu un negustor olar din Emesa, din Siria, ei au dat si aceluia sacul, spre a-l cara o bucata de drum. Luand sacul, Sfantul Ioan i s-a aratat acestuia, spunandu-i: „Lasand pe calatorii tai, fugi de dansii cu acest sac, pe care il ai in maini.” Aceasta a vrut-o sfantul din pricina necredintei monahilor cea de la inceput si din pricina lenevirii cea de pe cale, ei incredintand Sfintele Moaste unui necunoscut.

Mult a fost cinstit si iubit Capul Sfantului de catre acest olar din Emesa, intreaga lui casa fiind binecuvantata de sfant. La moartea acestuia, el a luat Capul cel Sfant si l-a asezat intr-un sicriu pecetluit, pe care la incredintat, mai apoi, surorii sale, careia i-a spus sa nu umble la el pana ce Sfantul Ioan insusi nu va voi acest lucru. Astfel, mai multe generatii au mostenit si pastrat sicriul cu Moaste.

In cele din urma, Capul Sfantului a ajuns la un monah numit Eustatie, locuitor intr-o pestera de langa Emesa. Desi acesta nu era cu viata curata, avand pacate si invatand gresit lumea, se faceau multe minuni prin Moastele sfantului. Calugarul ascundea de toti nepretuita comoara, spunand tuturor ca pentru rugaciunile lui se fac minunile. Vazand oamenii reaua viata a calugarului, ei rugara pe episcop sa il alunge de la ei. Eustatie mai ceru o zi ragaz, spre a pleca singur. Noaptea, el ingropa Capul Sfantului in pamant, spre a-l lua alta data.

A treia Aflare a Capului Sfantului Ioan BotezatorulImediat dupa plecarea lui, niste calugari cu viata sfanta se asezara in pestera lui. Langa pestera aceasta se va zidi, in timp, o manastire. Arhimandritul Marcel este cel care a gasit Capul Sfantului, el marturisind: „Bine este cuvantat Domnul nostru Iisus Hristos, ca m-a invrednicit pe mine, Marcel, robul Sau, a fi vazator al vedeniei de fata, care mi s-a facut in 18 zile ale lunii Februarie, in saptamina din mijlocul postului sfintelor 40 de zile, descoperindu-se in somn noaptea, caci am vazut toate portile manastirii noastre deschise. Deci m-am infricosat si mi se parea ca ies sa le inchid. Apoi iarasi am vazut un rau trecand prin poarta manastirii, si ma miram de unde iese acea multime de apa. Pe cand gandeam aceasta, am auzit un glas de multe cete, venind spre noi dinspre rasarit, cu sunet mare, iar fiecare ceata avea deosebit grai si striga: „Iata, se arata Sfantul Ioan, Botezatorul lui Hristos”.

Sfantul Simeon Metafrast, in Viata Cuvioasei Matroana, scrie si el despre aceasta Aflare a cinstitului Cap al Mergatorului Inainte, el spunand ca „Marcel, Ghenadie si Chiriac au mers la episcop si au spus lui Uranie (episcopul Emesei in acea vreme), cele despre o minune dintr-o pestera. Episcopul, cunoscand ca este un lucru mare, a luat pe clericii sai si au mers la locul acela, in pestera in care alta data locuia Eustatie, ereticul. Si facand rugaciune, a poruncit episcopul ca in locul acela sa sape pamantul. Acolo a fost gasit Sfantul Cap al lui Ioan.

In anul 453, episcopul Uranie al Emesei, va lua cinstitul Cap al Sfantului Ioan si-l va aseza in biserica cea mare a cetatii Emesa, Siria.

Capul Sfantului Ioan Botezatorul – Comani, Constantinopol, Amiens

In vremea de trista amintire a iconoclasmului, cand iconele au fost prigonite, Capul Sfantului Ioan a fost ingropat la Comani, unde a fost ingropat si trupul Sfantului Ioan Gura de Aur. In cetatea Comani, Sfantul Cap a stat pana in vremea imparatului Mihail, fiul lui Teofil si al maicii sale Teodora, imparateasa, cei ce au restabilit dreapta credinta, pe vremea imparatiei caruia, prin dumnezeiasca aratare, iarasi s-a aflat Sfantul Cap al Sfantului Ioan.

De aici, Capul Sfantului va fi dus in Constantinopol de catre Sfantul patriarh Ignatie, in anul 860, in vremea imparatului Mihail. In cetatea Constantinopol, Sfantul Cap a fost asezat in Biserica Sfantului Ioan, in locul Edomon cel prea frumos, zidit prin imparateasca randuiala.

In anul 1204, in vremea cruciadelor, cruciatii vor lua o parte din Capul Sfantului Ioan Botezatorul, aflat la acea vreme inca in Constantinopol, si il vor duce in Franta, unde il vor si aseza intr-o biserica din Amiens (astazi, ele se afla in Catedrala din Amiens). Sfintele Moaste se afla aici inca si astazi.

O alta traditie legata de Capul Sfantului Ioar este aceea care zice ca acesta ar fi fost salvat si dus la Alexandria, in Egipt, iar mai apoi la Constantinopol, in Turcia, de unde a fost dus in provincia Poitou, in Franta, de catre regele francon Pippin al III-lea (715-768).
(Teodor Danalache)
-http://www.crestinortodox.ro/diverse/capul-sfantului-ioan-botezatorul-119946.html

Sfinte Slavite Ioane Botezatorule si inaintemergatorule, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi, pacatosii.

Anunțuri

11 răspunsuri la „ziua de 29 august zi de post aspru

    • Buna!
      De regula la noi in familie tin minte inca de cand eram copil ca se tinea post cu ajun, macar pana la iesirea din biserica (dupa ora 12,00), cei mari reuseau pana dupa vecernia de seara, cand se spune ca ziua liturgica se sfarseste.
      Bunica taia painea cu o seara inainte pt ca de Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul sa nu foloseasca cutitul, dar oricum era mai simplu, mancau doar fructe( hrana uscata ), cateva prune cu paine, sau struguri daca erau copti si nimeni nu patea nimic. Si desiguri erau mai atenti si la ce scoteau pe gurita, adica fara barfe sau minciuni ori injurii. Acum fiecare face dupa puterea vointei sale.
      Dar daca vrei sa-ti vand un pont, iti zic ca e mai ok sa o lasam mai moale cu mancatul cu o zi inainte, ca daca ne culcam prea satui a doua zi e mai greu sa tinem postul ca ni se face si sete si foame mult mai repede. 😉
      O zi faina iti doresc! 🙂

      • eu cam atat stiu, dar iti spun sincer ca atunci cand ma aflam in concediu si aveam copiii mici cu mine, de regula se intampla la Eforie Nord, mergeam la Slujba de dimineata, dupa care ii duceam la o pitza vegetala sau cartofi pai pe langa fructe, uneori mancam si noi, alteori noi cei mari ne multumeam cu fructele primite de la biserica. 😉

  1. pe mine mă leagă de acest sfânt evenimente însemnate din viaţa mea. nu le voi spune, dar recunosc că am aşteptat postarea ta.
    să ai mâine gând şi suflet senin! 🙂

  2. foarte. dar când eram micuţă, cumva mă speria măreţia lui. faptul că fusese antemergătorul…botezătorul mi se părea cumva prea mare pentru înţelegerea mea de copil. aşa că o rugam pe bunica să îmi povestească de celălalt ioan…
    târziu am înţeles, acum 20 de ani de fapt… că el e ocrotitorul meu.

  3. Pingback: leapşă… de la altcersenin·

  4. Pingback: leapşă… de la altcersenin | psi-words·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s