mesajul ascuns

Niculai a lu’Mieluţu era bine văzut în sat. Om gospodar cu avere mare dă oricui cu mână largă şi săracii îi calcă pragul des cerând pomană.
Însă într-o dimineaţă vestea rea că Niculai se prăpădi, jale mare adună în sat.
Seara la priveghi însă, nici întunericul nopţii nu ascunde bârfele unor limbi dezlegate de la păhăruţul de pomană.
-Auzi mă, Dumnezeu să-l ierte pe Niculai că bun om o fost…
-Da mă, cine s-a mai îndura să ne dea şi nouă câte ceva? Darnic om o fost!
-Aşa-i mă, dar lasă că la câtă avere are putea să dea mai mult, că putea ţine tot satul numai pe cheltuiala lui. Şi amu ce? Cui le lasă? Că nu le duce cu el, s-or strânge neamurile să se sfădească pe toată truda lui.
-Ce trudă mă, că doar nu crezi că s-o îmbogăţit de cinstit ce-o fo’! Lasă că-i ştiu eu pe bogătanii ăştia! Dau şi ei câte puţin că doar , doar li s-or mai şterge din păcate, amu cică o lăsat prin testament la popa pentru biserică şi săraci.
-Lasă mă c-o dat şi la biserică şi ce biserică nouă faină avem…
-No atunci, Dumnezeu să-l ierte!
-Ierte-l Dumnezeu şi-l hodinească după truda sa!

Ţăranii şi pâraiele
de Ivan Andreievici Krâlov

Nemaiputând să rabde ţăranii
Pagube şi jafuri multe,
Ce le făcea în toţi anii
Pâraiele ce curg din munte,
S-au dus să se tânguiască, cerând milă şi dreptate
La râul acel mai mare,
În care curgea pâraiele toate;
Deci plânsoarea lor era foarte însemnătoare,
Căci pâraiele rupsese ţarini şi grădini sădite,
Iar aiurea înecase mori, case, oameni şi vite,
În timpul când totdeauna râul cel mare curgea
Lin, încât nu ajungea,
Cu măreţele lui valuri,
Oraşele răsfăţate ce era pe a lui maluri.
Apoi socotea ţăranii că el va face dreptate
Şi va propi pe pâraie de la jac şi strâmbătate.
Dar zadarnică speranţă, căci ei lângă râu viind,
Şi luând sama mai bine,
Au văzut pe dânsul plutind
Toată a lor avuţie ce pâraiele răpise,
Pe care râul le primise
Şi le înghiţă în sine…
Deci bieţii ţărani atunci unul la altul cătând,
Şi capetele clătind,
Între ei aşa vorbi:
„De ce să mai pierdem timpul spre a ne tângui,
Căci nimic vom isprăvi,
Şi nici vom afla dreptate,
Dacă cei mici cu cei mari împart drept pe jumătate.
Această pildă o înţelege
Cugetul dregătorului celui făr’ de lege,
A căruia avuţie ca fumul se risipeşte…
Şi măcar testament de lasă să s-împartă la săraci,
Din ce-au răpit jumătate, dar Domnul nu primeşte,
Pomană din bani străini, măcar biserici să faci.

*pt duminica 4 noiembrie http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/duminica-22-dupa-rusalii/bogatul-nemilostiv-saracul-lazar-97225.html

Anunțuri

9 răspunsuri la „mesajul ascuns

  1. Pingback: Mesajul ascuns « Dor De Dragoste·

  2. Pingback: Mesajul ascuns « Almanahe·

  3. Pingback: Provocarea-Mesaj ascuns « Cățărătorii·

  4. Pingback: Mesaj ascuns despre o contribuţie importantă « Mustăţi lungi, gheare lungi·

  5. Pingback: Mesajul ascuns « BLOG D'AGATHA·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s