Întâmpinarea Domnului

 Câtă bucurie lăuntrică a simţit Simeon Iubitorul de Dumnezeu când l-a luat pe pruncul Iisus  în braţe aflăm din mulţumirea adusă Domnului, prin cuvintele pe care le auzim repetate la fiecare slujbă a vecerniei: „Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel.” (Luca 2:29-32).

Mesia cel promis  a fost întâmpinat  în Templu de drepţii Simeon si Ana, ultimii credincioşi din Legea Veche.

Nici un  profet  al Vechiului Testament nu a avut posibilitatea de a-L vedea pe Iisus Mântuitorul decât în vedenii sau vise , dar dreptul Simeon a avut cinstea nu doar de a-L vedea, ci şi de a-L atinge cu mâna lui. Aceasta n-o putem cataloga doar ca pe o experienţă simplă, ci ea a fost răsplata a unei pregătiri interioare de 360 de ani de căinţă,  smerenie şi curăţie prin care s-a dovedit vrednic de a crea o cale duhovnicească, pentru că prin această Întâmpinare a Domnului se creează de fapt încă o parte din Împărăţia lui Dumnezeu în poporul ales.

Sfinţii episcopi Metodie din Patara (+ 312), Chiril al Ierusalimului (+ 360), Grigorie Teologul (+ 389), Amfilohie din Iconium (+ 394), Grigore de Nyssa (+ 400) şi Ioan Hrisostom (+ 407) au întocmit  slujbe închinate acestei sărbători.

Sărbătoarea numită „Întâmpinarea Domnului” a fost îmbogăţită de mulţi imnografi ai bisericii cu imnurile lor: Sf. Andrei Criteanul în sec. al VII-lea, Sf. Cosma Episcopul Maiumei, Sf. Ioan Damaschin, Sf. Gherman Patriarhul Constantinopolului în sec. al VIII-lea şi Sf. Iosif Arhiepiscopul Tesalonicului în sec. al IX-lea.

Prin intermediul acestor frumoase slujbe şi cântări pregustăm  bucăţi din fericirea raiului pierdut de Adam prin neascultarea sa când a gustat din mărul care a oprit procesul său de desăvârşire. Mântuitorul a preluat acest proces, parcurgând acest drum în totalitate şi ne-a încununat cu puterea desăvârşirii pentru ca omul să se poată unii pe deplin cu Dumnezeu.

In iconografia bisericească avem  de asemenea reprezentări ale profeţiei lui Simeon către Maica Domnului: „şi prin sufletul tău va trece sabie ” (Luca 2:35) , care era defapt o dezvăluire cu privire la durerea prin care va trebui să treacă şi jertfa ei ca mamă. Această icoană cunoscută sub denumirea de  „Îmblânzirea inimilor împietrite” sau „Profeţia lui Simeon”, o reprezintă pe Maica Domnului fără Pruncul Iisus în braţe şi cu şapte săbii care-i străpung pieptul: trei din partea stângă, trei din dreapta şi una de jos.

Gândind la toate aceste evenimente istorice deosebit de importante pentru orice bun creştin, sărbătoarea de azi ne apleacă din nou genunchii la podea cerând în rugăciune iertare pentru nesăbuita noastră viaţă plină de nepăsare, aplecată uneori spre cele sfinte doar în momente de grea încercare şi suferinţă. Doar omul fără Dumnezeu rămâne neschimbat în îndărătnicia sa chiar şi în astfel de momente, însă şi el va avea de dat socoteală la aceeaşi Judecată!

(surse bibliogarfice: http://www.razbointrucuvant.ro/2013/02/01/predica-parintelui-dosoftei-la-intampinarea-domnului/ ; http://www.calendar-crestin-ortodox.ro/Sinaxar/2/2/2013/)

Publicitate