Sfântul Ioan Botezătorul

Luând locul vechilor sărbători păgâne cu caracter agricol sau naturist din perioada solstiţiului de vară, sărbătoarea Naşterii lui Ioan Botezătorul a fost atestată încă din secolele IV-V (Fericitul Augustin). Sărbătoare care are la bază textul Evangheliei lui Luca (I,36) a fost fixata cu 6 luni înaintea Crăciunului când se celebrează naşterea lui Iisus.

Sfântul Ioan Botezătorul este cel mai mare dintre toţi profeţii.

Mântuitorul zice că nu este om care să se fi născut din femeie şi să fie mai mare decât Sfântul Ioan Botezătorul, însă vă spun vouă că cel mai mic din Împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât Ioan Botezătorul.

Cum să înţelegem această afirmaţie?

Ne spune părintele Profesor Nicolae Feier.

Sfântul Ioan Botezătorul este  podul de trecere dintre cele două lumi, el încheie ciclul Vechiului Testament şi face sinapsa dintre cele două Testamente, el este cel care uneşte Vechiul Testament cu noul Testament.

În cartea Antichităţi iudaice există o grupare, fracţiune evreiască care era o fracţiune monahală care s-a numit secta esenienilor, defapt nu era o sectă ci o despărţire de lumea ebraică, dar care păstra toate rigorile Vechiului Testament amplificându-le, un fel de călugări ai existenţei noastre creştine din ziua de astăzi. Se pare că Sf. Ioan Botezătorul a făcut parte din comunitatea eseniană.

Am selectat câteva filmuleţe din  emisiunea Unde-i adevărul? având ca subiect Povestea Sfântului Ioan Botezătorul al unei televiziuni locale din Bistriţa, invitat fiind Preot Profesor Nicolae Feier.

Sânzienele (Zânele bune) sau Drăgaica  sunt datini autohtone. În Ardeal se foloseşte denumirea romană Sânziene („Sânziana”de la Sancta Diana), iar în Muntenia şi Oltenia circulă cel slav de Drăgaica.

Specialistul în fitoterapie Eugen Giurgiu recomandă această plantă în tratamentul a peste 60 de afecţiuni grave: boli renale (cistite, calculi şi nisip la rinichi), afecţiuni ale glandei tiroide şi ale corzilor vocale, dereglări neurovegetative ori cancer al limbii şi al laringelui.

Bolnavii cu mai multe afecţiuni, care urmează un tratament fitoterapeutic, este bine să ştie că planta are multiple proprietăţi terapeutice: depurative, diuretice, sedative, sudorifice şi colagoge (favorizează eliminarea bilei).

Mod de folosire

Infuzia se prepară din două linguriţe de plantă, care se infuzează în 500 ml de apă clocotită. Se acoperă vasul şi, după 15 minute, ceaiul se strecoară şi se bea călduţ. Zilnic, se consumă câte două căni, timp de 18 zile.

Siropul de sânziene. Se prepară o infuzie concentrată din patru linguri de flori şi un litru de apă. Se infuzează 15 minute, apoi ceaiul se strecoară şi se pune iar la fiert, cu un kilogram de zahăr.

Când siropul se îngroaşă, se adaugă zeama unei lămâi. După alte trei-patru clocote, se stinge focul şi, când siropul s-a mai răcit, se toarnă în sticle. –http://www.adevarul.ro/Sanzienele-anticancerigene-calitati-plante-cu_0_66593370.html